Cuprins
Există mai multe opțiuni pentru mediul grafic de birou în sistemul Debian.
Tabel 7.1. Lista mediilor grafice de birou
| pachetul de sarcini | popcon(popularitate) | dimensiune | descriere |
|---|---|---|---|
task-gnome-desktop
|
I:200 | 9 | mediul grafic de birou GNOME |
task-xfce-desktop
|
I:93 | 9 | mediul grafic de birou Xfce |
task-kde-desktop
|
I:96 | 6 | mediul grafic de birou KDE Plasma |
task-mate-desktop
|
I:35 | 9 | mediul grafic de birou MATE |
task-cinnamon-desktop
|
I:40 | 9 | mediul grafic de birou Cinnamon |
task-lxde-desktop
|
I:23 | 9 | mediul grafic de birou LXDE |
task-lxqt-desktop
|
I:18 | 9 | mediul grafic de birou LXQt |
task-gnome-flashback-desktop
|
I:12 | 6 | mediul grafic de birou GNOME Flashback |
|
Indicație |
|---|---|
|
Pachetele de dependențe selectate de un metapachet de sarcini pot fi
nesincronizate cu cea mai recentă stare de tranziție a pachetului în mediul
Debian
|
Acest capitol se va concentra în principal pe mediul grafic de birou
implicit al Debian: task-gnome-desktop care oferă GNOME pe wayland.
Protocolul de comunicare al interfeței grafice utilizat în mediul grafic de birou GNOME poate fi:
protocolul central al sistemului X
Window (via xwayland)
Vă rugăm să consultați situl freedesktop.org pentru a afla în ce fel arhitectura Wayland diferă de arhitectura X Window.
Din perspectiva utilizatorului, diferențele pot fi rezumate în mod colocvial astfel:
Wayland este un protocol de comunicare cu interfața grafică pe aceeași gazdă: nou, mai simplu, mai rapid, fără binar setuid root
X Window este un protocol de comunicare cu interfața grafică cu capacitate de rețea: tradițional, complex, mai lent, binar setuid root
Pentru aplicațiile care utilizează protocolul Wayland, accesul la conținutul afișat pe ecranul acestora de la o gazdă la distanță este acceptat de VNC sau RDP. Consultați Secțiune 7.8, „Mediu de birou la distanță”
Serverele X moderne dispun de MIT Shared Memory Extension și comunică cu clienții X locali utilizând memoria partajată locală. Acest lucru ocolește canalul de comunicare interproces Xlib transparent pentru rețea și îmbunătățește performanța. Această situație a stat la baza creării Wayland ca protocol de comunicare cu interfața grafică de utilizator (GUI) numai local.
Folosind programul xeyes pornit din terminalul GNOME,
puteți verifica protocolul de comunicare GUI utilizat de fiecare aplicație
GUI.
$ xeyes
Dacă cursorul mouse-ului se află pe o aplicație precum „GNOME terminal” care utilizează protocolul serverului de afișare Wayland, ochii nu se mișcă odată cu cursorul mouse-ului.
Dacă cursorul mouse-ului se află pe o aplicație precum „xterm”, care utilizează protocolul de bază al sistemului X Window, ochii se mișcă odată cu cursorul mouse-ului, dezvăluind natura nu tocmai izolată a arhitecturii X Window.
Începând cu aprilie 2021, multe aplicații GUI populare, precum GNOME și
LibreOffice (LO), au fost migrate la
protocolul serverului de afișare Wayland. Văd că xterm,
gitk, chromium,
firefox, gimp, dia
și aplicațiile KDE încă utilizează protocolul central al sistemului X
Window.
|
Notă |
|---|---|
|
Atât pentru xwayland pe Wayland, cât și pentru sistemul nativ X Window,
vechiul fișier de configurare a serverului X
„ |
Iată câteva pachete importante de infrastructură de interfață grafică pentru mediul grafic de birou GNOME în Wayland.
Tabel 7.2. Lista pachetelor importante de infrastructură de interfață grafică
| pachet | popcon(popularitate) | dimensiunea pachetului | descriere |
|---|---|---|---|
mutter
|
V:1, I:28 | 222 | Administratorul de ferestre mutter al GNOME [auto] |
xwayland
|
V:257, I:345 | 2541 | Un server X care rulează pe wayland [auto] |
gnome-remote-desktop
|
V:125, I:250 | 2215 | Demon de mediu de birou la distanță pentru GNOME folosind PipeWire [auto] |
gnome-tweaks
|
V:20, I:242 | 1145 | Opțiuni avansate de configurare pentru GNOME |
gnome-shell-extension-prefs
|
V:9, I:144 | 83 | Instrument pentru activarea/dezactivarea extensiilor GNOME Shell |
Aici, „[auto]” înseamnă că aceste pachete
sunt instalate automat atunci când este instalat pachetul
task-gnome-desktop.
|
Indicație |
|---|---|
|
|
|
Indicație |
|---|---|
|
Caracteristicile detaliate ale mediului grafic de birou GNOME pot fi
configurate cu ajutorul instrumentelor pornite prin tastarea
„ |
Multe aplicații utile cu interfață grafică sunt disponibile acum în Debian.
Instalarea pachetelor software precum scribus (KDE) în
mediul grafic de birou GNOME este acceptabilă, deoarece funcționalitatea
corespunzătoare nu este disponibilă în mediul grafic de birou GNOME. Însă
instalarea unui număr prea mare de pachete cu funcționalități duplicate
poate aglomera sistemul.
Iată o listă cu aplicațiile cu interfață grafică care mi-au atras atenția.
Tabel 7.3. Lista aplicațiilor cu interfață grafică notabile
| pachet | popcon(popularitate) | dimensiunea pachetului | tipul | descriere |
|---|---|---|---|---|
evolution
|
V:29, I:239 | 492 | GNOME | gestionarea informațiilor personale (software de lucru în grup și poșta electronică) |
thunderbird
|
V:44, I:110 | 274658 | GTK | client de poștă electronică (Mozilla Thunderbird) |
kontact
|
V:1, I:11 | 2298 | KDE | gestionarea informațiilor personale (software de lucru în grup și poșta electronică) |
libreoffice-writer
|
V:123, I:441 | 33266 | LO | procesor de text |
abiword
|
V:1.1, I:5.4 | 3596 | GNOME | procesor de text |
calligrawords
|
V:0.4, I:3.7 | 6937 | KDE | procesor de text |
scribus
|
V:1, I:14 | 32289 | KDE | editor de tehnoredactare computerizată pentru editarea fișierelor PDF |
glabels
|
V:0.4, I:2.8 | 1283 | GNOME | editor de etichete |
libreoffice-calc
|
V:118, I:437 | 28288 | LO | foaie de calcul |
gnumeric
|
V:4, I:12 | 9958 | GNOME | foaie de calcul |
calligrasheets
|
V:0.2, I:2.4 | 13593 | KDE | foaie de calcul |
libreoffice-impress
|
V:100, I:436 | 2440 | LO | prezentare |
calligrastage
|
V:0.2, I:2.4 | 6017 | KDE | prezentare |
libreoffice-base
|
V:25, I:77 | 4985 | LO | gestionare a bazei de date |
kexi
|
V:0.05, I:0.92 | 7565 | KDE | gestionare a bazei de date |
libreoffice-draw
|
V:101, I:436 | 10992 | LO | editor de grafică vectorială (desen) |
inkscape
|
V:13, I:85 | 110787 | GNOME | editor de grafică vectorială (desen) |
karbon
|
V:0.2, I:2.9 | 3962 | KDE | editor de grafică vectorială (desen) |
dia
|
V:2, I:18 | 3812 | GTK | editor de diagrame și organigrame |
gimp
|
V:33, I:229 | 32032 | GTK | editor grafic (pictură) |
shotwell
|
V:16, I:259 | 6334 | GTK | organizator de fotografii digitale |
digikam
|
V:1.9, I:9.2 | 302 | KDE | organizator de fotografii digitale |
darktable
|
V:4, I:12 | 35892 | GTK | masă de lumină și cameră obscură pentru fotografi |
planner
|
V:0.2, I:4.7 | 1400 | GNOME | gestionarea proiectelor |
calligraplan
|
V:0.2, I:3.2 | 23545 | KDE | gestionarea proiectelor |
gnucash
|
V:2.5, I:7.6 | 29455 | GNOME | contabilitate personală |
homebank
|
V:0.4, I:1.8 | 3194 | GTK | contabilitate personală |
lilypond
|
V:0.8, I:6.3 | 16924 | - | compozitor de partituri muzicale |
kmymoney
|
V:0.5, I:2.2 | 18877 | KDE | contabilitate personală |
librecad
|
V:1, I:15 | 9100 | aplicație Qt | sistem de proiectare asistată de calculator (CAD) (2D) |
freecad
|
V:1, I:21 | 107 | aplicație Qt | sistem de proiectare asistată de calculator (CAD) (3D) |
kicad
|
V:3, I:16 | 163907 | GTK | software pentru proiectarea schemelor electronice și a plăcilor cu circuite imprimate |
xsane
|
V:10, I:136 | 1512 | GTK | interfață scaner |
libreoffice-math
|
V:93, I:439 | 1909 | LO | editor de ecuații/formule matematice |
calibre
|
V:9, I:27 | 65618 | KDE | convertor de cărți electronice și gestionarea bibliotecii |
fbreader
|
V:0.9, I:6.8 | 3783 | GTK | cititor de cărți electronice |
evince
|
V:82, I:302 | 952 | GNOME | program de vizualizare a documentelor(pdf) |
okular
|
V:44, I:135 | 4415 | KDE | program de vizualizare a documentelor(pdf) |
x11-apps
|
V:33, I:463 | 2461 | aplicație X pură | xeyes(1), etc. |
x11-utils
|
V:227, I:568 | 651 | aplicație X pură | xev(1), xwininfo(1), etc. |
Numele implicite pentru directoarele utilizatorilor, cum ar fi
„~/Desktop”, „~/Documents”, ...,
utilizate de mediul grafic de birou, depind de configurația regională
utilizată pentru instalarea sistemului. Le puteți reinițializa la cele în
limba engleză astfel:
$ LANGUAGE=C xdg-user-dirs-update --force
Apoi mutați manual toate datele în directoarele mai noi. Consultați
xdg-user-dirs-update(1).
De asemenea, le puteți atribui orice nume dorit, editând
„~/.config/user-dirs.dirs”. Consultați
user-dirs.dirs(5).
Utilizatorii Debian au la dispoziție numeroase fonturi scalabile utile. Preocuparea utilizatorilor este cum să evite redundanța și cum să configureze dezactivarea anumitor fonturi instalate. În caz contrar, fonturile inutile pot aglomera meniurile aplicațiilor cu interfață grafică.
Sistemul Debian utilizează biblioteca FreeType 2.0 pentru a reproduce multe formate de fonturi scalabile pentru ecran și imprimare:
Fonturi de tip 1 (PostScript) care utilizează curbe Bézier cubice (format aproape învechit)
Fonturi TrueType care utilizează curbe Bézier cuadratice (format recomandat)
Fonturi OpenType care utilizează curbe Bézier cubice (cel mai bun format)
Tabelul următor a fost întocmit în speranța de a ajuta utilizatorii să aleagă fonturi scalabile adecvate, cu o înțelegere clară a compatibilității metrice și a acoperirii glifelor. Majoritatea fonturilor acoperă toate caracterele latine, grecești și chirilice. Alegerea finală a fonturilor activate poate fi influențată și de preferințele estetice. Aceste fonturi pot fi utilizate pentru afișarea pe ecran sau pentru imprimarea pe hârtie.
Tabel 7.4. Lista fonturilor notabile TrueType și OpenType
Aici:
„MCM” înseamnă „compatibil metric cu fonturile furnizate de Microsoft”
„MCMATC” înseamnă „compatibil metric cu fonturile furnizate de Microsoft: Arial, Times New Roman, Courier New”
„MCAHTC” înseamnă „metric compatibil cu fonturile furnizate de Adobe: Helvetica, Times, Courier”
Numerele din coloanele tipului de font reprezintă lățimea relativă aproximativă „M” pentru fontul cu aceeași dimensiune a punctului.
Litera „P” din coloanele cu font mono indică utilitatea acestuia pentru programare, având caractere „0”/„O” și „1”/„I”/„l” clar distincte.
Pachetul ttf-mscorefonts-installer descarcă „Core fonts for the Web” și instalează
Arial, Times New
Roman, Courier New, Verdana, ... . Aceste date de fonturi instalate nu
sunt date libere.
Multe fonturi latine libere își au originea în familia URW Nimbus sau Bitstream Vera.
|
Indicație |
|---|---|
|
Dacă configurația dvs. regională necesită fonturi care nu sunt acoperite corespunzător de fonturile de mai sus, vă rugăm să utilizați aptitude pentru a verifica pachetele de sarcini listate la „Sarcini” -> „Localizare”. Pachetele de fonturi listate ca „Depinde de:” sau „Recomandă:” în pachetele de sarcini de regionalizare sunt principalele candidate. |
Debian utilizează FreeType pentru conversia și redarea fonturilor. Infrastructura sa de selectare a fonturilor este furnizată de biblioteca de configurare a fonturilor Fontconfig.
Tabel 7.5. Lista mediilor de fonturi notabile și a pachetelor asociate
| pachet | popcon(popularitate) | dimensiune | descriere |
|---|---|---|---|
libfreetype6
|
V:583, I:997 | 1020 | FreeType bibliotecă de conversie și redare a fonturilor |
libfontconfig1
|
V:573, I:827 | 344 | Fontconfig bibliotecă de configurare a fonturilor |
fontconfig
|
V:466, I:707 | 415 | fc-*: comenzi în linia de comandă pentru Fontconfig |
font-manager
|
V:2.8, I:7.5 | 1118 | Font Manager: comenzi din interfață grafică pentru Fontconfig |
nautilus-font-manager
|
V:0.14, I:0.47 | 40 | Extensie Nautilus pentru Font Manager |
|
Indicație |
|---|---|
|
Unele pachete de fonturi, cum ar fi |
De asemenea, puteți afișa starea configurației fonturilor din linia de comandă.
"fc-match(1)" pentru fontul implicit al fontconfig
"fc-list(1)" pentru fonturile fontconfig disponibile
Puteți configura starea configurației fonturilor din editorul de text, dar
acest lucru nu este trivial. Consultați fonts.conf(5).
Multe aplicații cu interfață grafică pentru Linux sunt disponibile în format binar din surse non-Debian.
|
Avertisment |
|---|---|
|
Fișierele binare de pe aceste situri pot include pachete software proprietare care nu sunt libere. |
Există o anumită rațiune de a fi pentru aceste distribuții în format binar pentru pasionații de software liber care utilizează Debian, deoarece acestea pot acomoda un set curat de biblioteci utilizate pentru fiecare aplicație de către dezvoltatorul din amonte, independent de cele furnizate de Debian.
Riscul inerent asociat rulării fișierelor binare externe poate fi redus prin utilizarea mediului sandbox, care exploatează caracteristicile moderne de securitate ale Linux (consultați Secțiune 4.7.5, „Caracteristici de securitate Linux”).
Pentru fișierele binare din AppImage și unele situri upstream, rulați-le în firejail cu configurație manuală.
Pentru fișierele binare din FLATHUB, rulați-le în Flatpak ; (nu este necesară configurarea manuală).
Pentru fișierele binare din snapcraft, rulați-le în Snap ; (nu este necesară configurarea manuală. Compatibil cu programele demon).
Pachetul xdg-desktop-portal oferă o API standardizată
pentru funcțiile comune ale mediului de birou. Consultați xdg-desktop-portal (flatpak) și
xdg-desktop-portal (snap) .
Tabel 7.6. Lista mediilor sandbox notabile și a pachetelor asociate
| pachet | popcon(popularitate) | dimensiune | descriere |
|---|---|---|---|
flatpak
|
V:103, I:109 | 8280 | Flatpak cadru de implementare a aplicațiilor pentru aplicații de birou |
gnome-software-plugin-flatpak
|
V:30, I:42 | 285 | Suport Flatpak pentru software-ul GNOME |
snapd
|
V:66, I:69 | 74224 | Demon și instrumente care abilitează pachetele snap |
gnome-software-plugin-snap
|
V:1.8, I:2.7 | 148 | Suport Snap pentru software-ul GNOME |
xdg-desktop-portal
|
V:368, I:449 | 2166 | portal de integrare a mediului grafic de birou pentru Flatpak și Snap |
xdg-desktop-portal-gtk
|
V:336, I:447 | 715 | serviciul xdg-desktop-portal pentru gtk (GNOME) |
xdg-desktop-portal-kde
|
V:81, I:113 | 2688 | serviciul xdg-desktop-portal pentru Qt (KDE) |
xdg-desktop-portal-wlr
|
V:2.0, I:6.2 | 160 | serviciul xdg-desktop-portal pentru wlroots (Wayland) |
firejail
|
V:1.3, I:4.8 | 1881 | un program sandbox de securitate SUID firejail pentru utilizare cu AppImage |
Această tehnologie de mediu sandbox este foarte asemănătoare cu aplicațiile de pe sistemele de operare ale telefoanelor inteligente, unde aplicațiile sunt executate sub acces controlat la resurse.
Unele aplicații cu interfață grafică de mari dimensiuni, precum navigatoarele web din Debian, utilizează și ele tehnologia mediului sandbox la nivel intern pentru a le face mai sigure.
Tabel 7.7. Lista serverelor notabile de acces la distanță
Accesul la mediul grafic de birou și la aplicațiile care utilizează protocolul Wayland și rulează pe gazda la distanță este asigurat de GNOME Remote Desktop pe gazda la distanță prin VNC sau RDP către clientul local.
Accesul la capacitățile mediului grafic de birou ale tuturor mașinilor virtuale QEMU este asigurat de protocolul SPICE: „the Simple Protocol for Independent Computing Environments” (Protocolul simplu pentru medii de calcul independente).
| pachet | popcon(popularitate) | dimensiune | protocoale | descriere |
|---|---|---|---|---|
gnome-remote-desktop
|
V:125, I:250 | 2215 | RDP | serverul GNOME Remote Desktop |
xrdp
|
V:25, I:29 | 4671 | RDP | xrdp, serverul Remote Desktop Protocol (RDP) |
x11vnc
|
V:8, I:44 | 1863 | RFB (VNC) | x11vnc, serverul Remote Framebuffer Protocol (VNC) |
tigervnc-standalone-server
|
V:5, I:15 | 2967 | RFB (VNC) | TigerVNC, serverul Remote Framebuffer Protocol (VNC) |
gnome-connections
|
V:7, I:127 | 1599 | RDP, RFB (VNC) | client GNOME remote desktop |
vinagre
|
V:1, I:28 | 4249 | RDP, RFB (VNC), SPICE, SSH | Vinagre: client GNOME remote desktop |
remmina
|
V:16, I:65 | 971 | RDP, RFB (VNC), SPICE, SSH, ... | Remmina: client de mediu grafic de birou la distanță GTK |
krdc
|
V:2, I:16 | 4113 | RDP, RFB (VNC) | KRDC: client de Birou la distanță KDE |
virt-viewer
|
V:5, I:44 | 1278 | RFB (VNC), SPICE | clientul de afișare grafică al Virtual Machine Manager pentru sistemul de operare invitat |
Există mai multe modalități de conectare de la o aplicație de pe o gazdă la
distanță la serverul X, inclusiv xwayland din gazda
locală.
Tabel 7.8. Lista metodelor de conectare la serverul X
| pachet | popcon(popularitate) | dimensiune | comandă | descriere |
|---|---|---|---|---|
openssh-server
|
V:751, I:807 | 3502 | sshd cu opțiunea X11-forwarding |
server SSH (securizat) |
openssh-client
|
V:904, I:997 | 5133 | ssh -X |
client SSH (securizat) |
xauth
|
V:189, I:972 | 81 | xauth |
utilitarul de fișier de autoritate X |
x11-xserver-utils
|
V:315, I:542 | 559 | xhost |
controlul accesului la server pentru X |
Accesul la serverul X local de către aplicațiile locale care utilizează
protocolul X core poate fi conectat local printr-un soclu de domeniu UNIX
local. Acest lucru poate fi autorizat de fișierul de autoritate care
conține cookie-ul de acces. Locația
fișierului de autoritate este identificată de variabila de mediu
„$XAUTHORITY”, iar afișajul X este identificat de
variabila de mediu „$DISPLAY”. Deoarece acestea sunt
definite în mod normal automat, nu este necesară nicio acțiune specială, de
exemplu „gitk” după cum urmează.
username $ gitk
|
Notă |
|---|---|
|
Pentru |
Accesul la afișajul serverului X local din aplicațiile la distanță care utilizează protocolul central X este acceptat prin utilizarea funcției de redirecționare X11.
Deschideți un gnome-terminal pe gazda locală.
Rulați ssh(1) cu opțiunea -X pentru a
stabili o conexiune cu situl la distanță, după cum urmează.
localname @ localhost $ ssh -q -X loginname@remotehost.domain Password:
Rulați o comandă a aplicației X, de exemplu „gitk”, pe
situl la distanță, după cum urmează.
loginname @ remotehost $ gitk
Această metodă poate afișa ieșirea de la un client X la distanță ca și cum ar fi conectat local printr-un soclu de domeniu UNIX local.
Consultați Secțiune 6.3, „Serverul și instrumentele de acces la distanță (SSH)” pentru SSH/SSHD.
|
Avertisment |
|---|---|
|
O conexiune la distanță TCP/IP la serverul X este dezactivată în mod implicit în
sistemul Debian din motive de securitate. Nu o activați prin simpla
configurare a „ |
Accesul la serverul X de către aplicațiile care utilizează protocolul
central X și rulează pe aceeași gazdă, dar într-un mediu precum chroot, unde
fișierul de autoritate nu este accesibil, poate fi autorizat în mod
securizat cu xhost utilizând Accesul bazat pe utilizator, de exemplu
„gitk”, după cum urmează.
username $ xhost + si:localuser:root ; sudo chroot /path/to # cd /src # gitk # exit username $ xhost -
Pentru a copia textul în clipboard, consultați Secțiune 1.4.4, „Operații cu mouse-ul”.
Pentru a copia elemente grafice în clipboard, consultați Secțiune 11.6, „Instrumente pentru date grafice”.
Unele comenzi CLI pot manipula de asemenea clipboardul de caractere (PRIMARY și CLIPBOARD).
Tabel 7.9. Lista programelor legate de manipularea clipboardului de caractere
| pachet | popcon(popularitate) | dimensiunea pachetului | ținta | descriere |
|---|---|---|---|---|
xsel
|
V:8, I:43 | 55 | X | interfață de linie de comandă pentru selecții X (clipboard) |
xclip
|
V:16, I:76 | 62 | X | interfață de linie de comandă pentru selecții X (clipboard) |
wl-clipboard
|
V:7, I:24 | 162 | Wayland | wl-copy wl-paste: interfață de linie
de comandă pentru clipboardul
Wayland |
gpm
|
V:9.1, I:9.9 | 526 | Consola Linux | un demon care capturează evenimentele mouse-ului din consola Linux |